Câți dintre noi ne cunoaștem corpul? Tu ce știi despre simbioza glande suprarenale-cortizon-somn-stres?
Ce sunt glandele suprarenale?
Glandele suprarenale sunt
glande endocrine aflate deasupra rinichilor. În centrul fiecărei glande este o
măduvă ce secretă epinefrină (adrenalină) și norepinefrină, doi hormoni
implicați în răspunsul de luptă sau fugi, mărind ritmul cardiac, determinând depozitele
de energie ce secretă glucoză și intensificând circulația sangvină în mușchii
scheletali. Cortexul produce hormoni (inclusiv cortizol) ce reglează
metabolismul organsimului, echilibrul de sare și apă din organism, sistemul
imunitar și funcțiile sexuale. Glandele suprarenale mai secretă și DHEA
(dehidroepiandrosteron), un precursor al testosteronului.
Când glandele suprarenale nu
funcționează optim poate apărea oboseala cronică suprarenală. Această afecțiune
apare după perioade intense sau îndelungate de stres fizic și psihic, când
suprastimularea glandelor le face să nu mai poată răspunde cerințelor
organismului.
Simptomele oboselii suprarenale:
- oboseală cronică excesivă și epuizare
- obseală după somn suficient
- stres compleșitor sau incapacitatea de a face față
- nevoia de alimente sărate sau dulci
- energie mai ridicată seara
- rezistență scăzută
- vă reveniți greu după răni, boli sau stres
- dificultăți de concentrare, ceață „pe creier”
- digestie slabă
- tensiune scăzută
- sensibilitate foarte mare la frig
Rolul cortizolului
Una dintre cele mai importante funcții ale glandelor suprarenale este producerea de cortizol, un hormon implicat în mai multe funcții ale organismului. Astfel, cortizolul:
- reglează metabolismul carbohidraților, grăsimilor și proteinelor
- reglează tensiunea arterială
- transformă aminoacizii în glucoză (zahăr)
- stimulează secreția de insulină pentru a menține zahărul din sânge la un nivel stabil
- ajută la descompunerea grăsimilor în acizi grași și glicerol
Principala funcție a
cortizolului este să descompună țesuturile organismului pentru a fi folosite ca
sursă de energie. Cortizolul mai este cunoscut și ca hormon de stres. Atunci
când se activează răspunsul luptă sau fugi- inima bate cu putere, se produce o
creștere bruscă de energie, crește tensiunea, iar simțurile se ascut. Cel mai
redus nivel de cortizol este de la miezul nopții la 4 dimineața.
Vitaminele și remediile de plante pentru dormit
- complexul adrenal
- magneziu. Este adesea numit mineral antistres, deoarece are un efect calmant asupra sistemului nervos. Alimente care conțin fier: lucernă, mere, caise, avocado, banane, fasole pestriță, melasă, orez brun, pepene galben, ardeii grași, smochine, usturoi, grapefrut, legue cu frunze verzi, lămâi, fasole albă, alune, pătrunjel, piersici, cereale integrale
- inositolul. Ajută la relaxare generală și menține metabolismul serotoninei. Este folosit și pentru susținerea sănătății creierului și a hormonilor feminini prin rolul său de a ajuta la funcționarea optimă a ficatului. Face parte din familia vitaminei B-complex și este folosit pentru tratarea anxietății și a atacurilor de panică
- vitamina B. Insomnia poate fi cauzată de o deficiență de vitamina B. Alimente bogate în B6: gălbenuș de ou, cereale, semințe și drojdie. Alimente bogate în B12: nuci, banane, ton, arahide, semințe de floarea soarelui. Alimente bogate în B5: pește, lapte.
- aminoacidul 5-HTP. Este un aminoacid natural și este precursorul imediat al serotoninei, un nutrient pentru relaxare. Serotonina este necesară pentru producerea melatonienei, hormonul care reglează ciclurile de somn-trezire.
- triptofan. Este un aminoacid, iar funcția sa de bază este producerea serotoninei. Se găsește în următoarele alimente: avocado, lapte, brânză de vaci, alune, banane, carne slabă, ton, crustacee, curcan
- melatonina. Este un hormon secretat de glanda pineală și ajută la reglarea altor hormoni, menține ritmul circadian. Poate interacționa cu medicamente precum: anticoagulante (pentru subțierea sângelui); imunosupresoare (scad reacția imunologică a organismului); medicamente pentru diabet, pastile anticoncepționale. NU este recomandată la menstruație.
Gradul în care resimțim stresul diferă de la om la om. Aceeași persoană poate reacționa diferit la stres în situații diferite. Stresul poate grăbi procesul de îmbătrânire.
Plante pentru combaterea stresului:
- Ashwaganda. Are proprietăți antioxidante, antistres și de întinerire; ajută la starea de calm și mulțumire
- L-teanină. Este un aminoacid care se găsește în ceai. Mărește producția de serotonină. Este responsabil și pentru creșterea activității undelor alfa, un semn de relaxare.
- rhodiola. Ajută la creșterea rezistenței la stres. Se folosește pentru stimularea sistemului nervos, reducerea depresiei, îmbunătățete performanța la serviciu și eliminarea oboselii.
- rădăcina de lemn dulce. Sprijină glandele suprarenale și ajută la blocarea descompunerii de cortizol. Ea conține și mulți compuși antidepresivi și are capacitatea de a îmbunătăți rezistența la stres. Poate fi utilă atunci când e luată în perioade stres fizic și emoțional.
Somnul și stresul. Soluții rapide de combatere a stresului:
- o oră mișcare înainte de ora 16.00
- un dormitor răcoros- temperatura mai scăzută ajută creierul și organismul să se liniștească
- interval de somn programat – trezire și adormire la aceeași oră
- dormiți în întuneric deplin
- yoga
- dinamizarea craniului. Exhalați complet pe nas. Inspirați și executați o scurtă contracție a abdomenului, expirând aerul. Repetați de 7-8 ori. Dinamizarea craniului îmbunătățește digestia, îndepărtează flegma și ajută la prevenirea și tratamentul astmului și a altor boli respiratorii. Stimulează și energizează rapid tot corpul. Poate ajuta și în tratarea depresiei.
- respirați alternativ pe nări
- aplecați-vă complet înainte. Din șezut cu picioarele întinse atingem cu mâinile vârful picioarelor
- semi-lăcustă. Pe burtă cu mâinile sub corp. Se ridică și coboară de câte 2 ori alternativ picioarele.
- animalele de companie